Pentru "acel"cineva...

...cineva asteapta mesajul acesta... 
poate ca tu sau poate ca cel care va urma. E tarziu si n-am nici cea mai vaga idee despre ce-as putea sa scriu. Dragoste? Ura? Gelozie? Viata? Moarte? Durere? As vrea sa stiu cand s-a intamplat? Cand am inceput sa ma gandesc la toate aceste lucruri? Vreau sa fiu copil! Nu mai vreau sa cresc! M-am saturat de confuzie, asteptare si sperante... M-am saturat sa n-am raspunsuri... Daca totusi ar fi un subiect pe care l-as aborda, acela ar fi MIRACOLUL! De fapt ce este un miracol? Hmmmm... Mi se poate intampla si mie? Am nevoie de un miracol,ca voi toti de altfel... Tu ce miracol astepti...? 
Miracolul meu...sunt eu... Ma astept pe mine..ca pe o straina care abia asteapta sa ma intampine.... Am sa-i povestesc tot ce stiu, am sa-i arat toata viata mea... 
Ne uitam de multe ori la oamenii de langa noi si sub o forma sau alta suntem vesnic nemultumiti de ei.. Nu ne place atitudinea, privirea din cand in cand...poate cum saruta... cum dorm..Le gasim cusururi in toate si le cerem cu o nebanuita incredere in noi... sa se schimbe. Sa fie altfel! Sa fie cum vrem noi sa fie... Sa ne iubeasca asa cum numai noi stim si intelegem dragostea...Secretul este ca ...nu-i putem schimba! Nu putem face nimic ca ceilalti sa se schimbe natural... Asta inseamna ca daca se schimba...totul e fals,artificial! Atunci? Care-i secretul? EU! TU! NOI! Acesta e secretul! Tu iti aparti! Tu esti al tau si numai al tau! Deci tu poti schimba ceva! In tine... Dupa asta vin celelalte! Asa cum vrem noi... Vreau o minune...................

blog dedicat unui dor...

la inceput nu este nimic... 
apoi nimicul ia o forma foarte ciudata si se transforma in ceva... 
ma intreb oare cand se depaseste acea limita... intre NIMIC si CEVA...? 
probabil ca totul se rezuma la PERSPECTIVA! 
mi-e DOR sa vad limita... s-o ating... s-o depasesc... 
vreau TOTUL! 
probabil ca n-am sa stiu ce sa fac cu el... si totusi vreau! 
nu vreau jumatati!

Duminica 13

Am mainile curate 
Dar buzele furate 
De sarutul tau 
Atat de plin de dor.....si de pacat!... 

Ma infioara gandul, 
Ce ma duce atat de repede 
La tine, 
Si-ti rog sufletul 
Sa-mi poarte mainile spre 
Frumusete! 

SA SCRIU!!!!!! 

Sa scriu tot ceea ce nu stiu, 
Dar simt atat de TARE acum... 

Din bratele tale pline 
De pofta... 
Am fugit astazi crezand 
Ca ma salvez... 
Dac-as putea sa scriu 
Ce simt.. 

Oare-am invins tinand 
In mana un stilou acum? 
Sau am pierdut 
Crezand ca pot sa uit 
Ce vreau atat de mult... 

Paradoxal,nu?

RESPIRO

Mi-e atat de frica

Sa ma ridic de pe podeaua rece…

Dac-am sa ma lovesc

Atunci cand ma inalt

Cu capul de nori?

Prefer sa raman acolo

Jos

Micuta,ghemuita

Unde nimeni nu ma vede…

Unde tac.

Si-atunci cand metamorfoza

Se va incheia,

Imi voi deschide ochii plansi

Din nou,

Si iubirea

Si aripile …

Voi zbura!

Abia atunci…

Voi respira…